Președintele Emanuel Macron vorbea aceste zile de faptul că Rusiei trebuie să-I fie acordate garanții de Securitate. Această declarație a președintelui francez nu ar fi prima din palmares, este deja recunoscut pentru faptul că joacă subtil în echipa președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin.
Dar, haideți să vedem cam de ce garanții ar fi avut nevoie Rusia, în caz că Ucraina ar fi fost zdrobită, așa cum se așteptau oficiali occidentali și oficialii de la Kremlin.
Ce a dorit Rusia cu această invazie complet neprovocată a Ucrainei?
Rusia plănuia să „subjuge” integral Ucraina în maxim zece zile și să o controleze complet până la vara care urma să vină, adică vara anului 2022, ca parte a planurilor elaborate de un grup mic de oficiali condus de Vladimir Putin, lucru evidențiat și de un nou raport al RUSI din Marea Britanie, un institut asociat armatei britanice, raport care își are originea din studierea ordinele rusești capturate de armata ucraineană.
Putin și-a scris celebrul eseu pe care l-a susținut înainte de invazie (afirmând că ucrainenii și rușii erau un singur popor) încă din iulie 2021. În aceeași lună, se arată în raport, FSB a fost însărcinat să-i studieze profund pe ucraineni. Aici pot spune că serviciile de intelligence ale Ucrainei au lucrat excelent pentru a dezinforma serviciile speciale ruse și pentru a prezenta în mod eronat starea armatei și moralul său. Au fost folosiți chiar soldați ucraineni amplasat strategic în piețe, vizibil, prost îmbrăcați, care deplângeau starea extrem de proastă a Forțelor Armate ale Ucrainei.
De aceea, rezultatul muncii serviciilor de informații ruse, pare să fi fost modelat de păreri subiective și de ceea ce au văzut în mod superficial.
Conducerea armatei Rusiei a spus (și a crezut) că a atins paritatea cu SUA în materie de armament datorită reformelor militare pe care Putin le-a declanșat acum mai bine de 20 de ani.
De aceea, grupul de lucru rus respectiv a conceput un plan de război de tip blitzkrieg, conform căruia mai multe forțe ar ocupa diferite zone de pe malul stâng al Niprului din Ucraina în zona de Sud, în Nord urma să se declanșeze un atac pe trei direcții care ar fi trebuit să ocupe Kievul în câteva zile, în Est, Harkov, urma să fie atacat tot în acest mod.
Dar, formal, doar Comandamentul Militar de Sud a părut să atingă obiectivele ocupând Hersonul , se pare că datorită unei predări a oficialilor ucraineni din zonă. Rusia s-a văzut, astfel, doar cu un oraș important ocupat, și acela prin trădare.
Contrainformațiile rusești întocmiseră liste cu ucraineni indezirabili:
– Cei care urmau sa fie lichidati,
– Cei care urmau să fie suprimați prin amenințări,
– Cei care ar fi putut fi convinși să colaboreze
– Colaboratori i-au considerat pe cei mai mulți ucraineni docili, care urmau să fie controlați cu electricitate și încălzire.
Zdrobirea rezistenței ucrainene avea să culmineze cu procese și execuții monstruoase ale celor implicați în Revoluția de la Maidan.
Între timp, Europa urma să rămână inactivă prin „șantaj” vizat, care implica amenințări cu atacul asupra centralelor nucleare.
Planul rus nu a fost supus unui control de analiză critic și se credea că succesul lui este asigurat.
Concluzii: raportul a fost în mod evident realizat din surse ucrainene. Se spune că planul inițial rusesc a eșuat din cauza orgoliului și a lipsei de realitate. Dar, de asemenea, se pare că elemente ale acestuia sunt folosite în teritoriile ocupate (de exemplu, uzina Zaporojia).
Există, de asemnea, o analiză similara pe care o puteți găsi în Washington Post:
https://www.washingtonpost.com/world/interactive/2022/russia-fsb-intelligence-ukraine-war/
Start24 