Să facem o scurtă recapitulare legată de istoricul relațiilor noastre comerciale cu Austria.
Spre sfârșitul anului 2004, Adrian Năstase, pe atunci prim-ministru al României, avea fixate câteva obiective de lucru, dar, două dintre ele erau majore: să câștige alegerile și să încheie negocierile pentru aderarea la UE, într-o perioadă în care României i se cerea tot mai insistent să nu se mai joace de-a justiția și să arate că marii corupți sunt prinși, judecați și pedepsiți pentru furturile lor. Fiindcă alegerile depindeau și de succesul sau eșecul aderării la UE, Năstase a făcut tot ce a putut folosind, în cel mai pur stil mioritic, șpaga, adică șpaga la nivel înalt..
Să ne reamintim de contractul semnat de România cu Grupul Vinci pentru autostrada Predeal-Comarnic, care a apărut ca fiind un cadou oferit Parisului.
În iulie 2004, Adrian Năstase spunea la semnarea contractului de privatizare a Petrom cu OMV- influenta companie austriacă: „Cine controlează Petrom controlează economia, controlează şi politica.”
Acestă declarație spune tot despre acel contract. Oare a fost Nastase așa de deștept încât a intuit vremurile ce urmau să vină sau a fost doar o mângâiere pe creștet în scop de lingușeală maximâ față de cei de la OMV?
După cum spun și cei de la Deutsche Welle:” înainte de încheierea contractului cu OMV, elita politică vorbea despre această tranzacție ca despre un sacrificiu pe care România trebuia să-l facă pentru a primi unda verde a încheierii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Sigur că Petrom se afla demult în proiectele Băncii Mondiale pentru privatizare, ca soluție de transformare într-o companie profitabilă, de scoatere de sub influența clientelei politice și a căpușării ei din toate direcțiile.”
Fostul ministru al privatizării din perioada CDR, Valentin M. Ionescu, ne spune că: „România nu ar fi obținut statutul de economie de piață funcțională și nu ar fi fost acceptată în Uniunea Europeană dacă nu ar fi privatizat băncile – între care cea mai mare bancă BCR cu austriaca Erste -, Petrom și distribuțiile de energie”, dar este clar că „nimeni nu ne-a obligat să acceptăm termeni atât de păgubitori față de interesul național”!
Deci, vorbim de interese economice legate de resurse, resurse pe care politicienii noștri mediocri și hoți le-au pus pe tavă, sau și de interese strategice față de Rusia, interese pe care Austria le joacă?
Putem spune că ambele, redactorul șef al site-ului economic Curs de guvernare, Cristian Grosu, scrie că și de data aceasta Austria are interese tot în zona energetică, amintind între altele o succesiune de întâmplări: pe 18 noiembrie, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, declară că Austria se opune aderării României la Schengen, pe motiv că țara lui ar fi copleșită de imigranții care vin prin România. Ceea ce pare să fie doar un pretext, fiindcă pe 21 noiembrie, este primit de președintele României Alfred Stern, președintele executiv al OMV, căruia Klaus Iohannis i-ar fi cerut să înceapă urgent investițiile la Marea Neagră. „Vedem mai la vară”, a fost mesajul transmis de delegația austriacă. Imediat a doua zi a ieșit public și cancelarul Austriei Karl Nehammer, întărind poziția de veto a Vienei împotriva aderării României la Spațiul Schengen de Liberă Circulație.
Dar, să nu uităm că, chiar înainte de privatizare, Victor Ponta a scutit Petrom de datoria de un sfert de miliard de dolari pe care compania o avea atunci la bugetul statului, iar contractul și anexele au fost multă vreme secrete. Petrom asigura la privatizare jumătate din producția de gaz și întreaga extracție de petrol, iar OMV a preluat totul, inclusiv resursele. Cancelarul Austriei Wolfgang Schüssel, artizanul afacerii, a devenit ulterior membru în consiliul director al Lukoil, poziție în care se afla încă la invazia Rusiei în Ucraina. Actualul șef al guvernului de la Viena, Karl Nehammer, are și el înclinații pro-ruse și a fost probabil singurul prim-ministru al unui stat UE care l-a vizitat pe Vladimir Putin după începerea războiului.
Deci, se poate observa că și divizarea Europei, după dorința Rusiei, e motivul vetoului austriac.
Foto:Digi24
Start24 