Vorbind la ”Sky News” duminică, 11 decembrie, Cleverly a spus că Marea Britanie dorește ca negocierile să aibă loc „mai bine mai devreme decât mai târziu”, dar a avertizat că negocierile nu pot fi un pretext și nu pot fi un paravan în beneficiul invaziei în curs a Rusiei în Ucraina.
„Orice negocieri trebuie să fie reale; trebuie să fie semnificative”, a spus el. „Nu pot fi ca o „ramură de smochin” care acoperă manevrele de reînarmare ale Rusiei și pentru recrutarea în continuare a soldaților”.
Deși este dificil de furnizat o cifră exactă, Statul Major al Forțelor Armate al Ucrainei a declarat într-o postare pe Facebook vineri, 9 decembrie, că pierderile de personal rusesc au depășit 90.000 iar recrutările continuă să provoace tulburări publice în toată Rusia.
La începutul acestei luni, Kremlinul a susținut că este deschis negocierilor, după ce președintele Joe Biden a arătat că va fi gata să se întâlnească cu președintele Putin – dar a subliniat că nu va renunța la cele patru regiuni din Ucraina anexate ilegal.
Prin prisma acestor date, James Cleverly a declarat pentru Sky News: „Nu văd nimic concret făcut de partea rusă care să-mi dea încredere că Vladimir Putin acceptă aceste discuții cu bună-credință. Retorica Kremlinului este încă foarte belicoasă și axată pe confruntare”.
Președintele Volodymyr Zelensky a respins deja posibilitatea încheierii unui „armistițiu scurt” propus de Rusia, invocând motivații similare cu cele exprimate de Cleverly.
Într-un videoclip preînregistrat, redat la Forumul Internațional de Securitate de la Halifax în noiembrie, președintele ucrainean a spus: „Rusia caută acum un scurt armistițiu, un răgaz pentru a-și recăpăta forțele. „Cineva poate crede că duce la sfârşitul războiului”, a adăugat el. „Însă, în realitate, un astfel de răgaz nu va face decât să înrăutăţească situaţia. Compromisurile imorale nu vor duce decât la un alt sânge vărsat”.
Între timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat agențiilor de presă ruse duminică, 11 decembrie, că Rusia a invadat Ucraina din cauza îngrijorărilor legate de faptul că Ucraina ar fi „ignorat” acordurile de la Minsk. Acordurile de la Minsk, convenite între Kiev și forțele separatiste susținute de Rusia în 2015, aveau ca scop inițierea unui protocol de încetare a focului și a unei „reforme constituționale”. Cu toate acestea, Putin a folosit frecvent diverse scuze pentru invazia în curs, inclusiv acuzând în mod fals „regimul de la Kiev” că este neo-nazist, în ciuda faptului că nu există dovezi iar, culmea ironiei, președintele Zelensky este evreu.
Răspunzând unui jurnalist care a întrebat dacă Rusia crede că a fost „înșelată” cu privire la acordurile de la Minsk, Peskov a spus: „De-a lungul timpului, desigur, acest lucru a devenit evident”. „Și, din nou, președintele Putin și ceilalți reprezentanți ai noștri au continuat să susțină acest lucru”, a adăugat el. „Dar toate aceste evidențe au fost ignorate de ceilalți participanți la procesul de negociere. Acesta este motivul pentru care a fost inițiată operațiunea militară specială în Ucraina”.
Cererile pentru ca negocierile dintre cele două națiuni să înceapă, vin pe fondul intensificării „retoricii nucleare” din partea Kremlinului. Aducând în discuție ideea de ”preemptive strike” a SUA, Putin a avertizat săptămâna trecută că riscul ca Rusia să folosească arme nucleare împotriva Ucrainei este în creștere, spunând că Rusia ar putea lua în considerare o decizie oficială cu privire la posibilitatea unui „atac nuclear preventiv”. „Ne gândim la asta”, a spus el reporterilor la summitul din Kârgâzstan. „Dacă vorbim despre o lovitură de anihilare, poate că ar trebui să ne gândim să folosim abordările partenerilor noștri americani”. Putin a susținut că Rusia a comandat deja arme hipersonice și că Moscova are acum rachete de croazieră care depășesc capacitățile SUA. „Dacă adversarul potențial crede că poate folosi teoria unei lovituri preventive, iar noi nu, ne face să ne gândim la amenințările pe care le reprezintă astfel de idei în postura defensivă a altor țări”, a spus el.
Start24 