74% dintre cetățenii UE sunt de acord ca Ucraina să fie sprijinită în războiul împotriva Federației Ruse.
Cele mai mari procente sunt Suedia (97 %) , Finlanda (95 %) , Olanda (93 %) , Portugalia și Danemarca (92 %) . Bulgarii și grecii (ambele țări 48 %) sprijină cel mai puțin acest lucru. România cu 60 % se află pe o poziție ”neutră”.
Prin acest gest, Banca Centrală a Letoniei a ținut să reamintească lumii că Ucraina continuă să lupte pentru libertatea sa, dar și pentru valorile civilizației occidentale.
Recent, președintele rus Vladimir Putin s-a remarcat printr-o viață publică destul de efervescentă, participând la diverse evenimente și scornind diverse ordine pe care oficialii guvernamentali trebuie să le execute. Acum câteva zile, s-a evidențiat cu o altă măreață idee pe care a dat-o Cabinetului de Miniștri al Federației Ruse să o îndeplinească. Adică, să popularizeze eroii istoriei și folclorului rus care corespund „valorilor tradiționale”.
Prim-ministrul Mihail Mishustin a fost numit responsabil pentru această „chestiune importantă”, care are un termen limită clar pentru implementare – până la 15 mai 2023. Se presupune că imaginile personajelor istorice și de basm autohtone, ar trebui folosite în producția de produse tipărite, suveniruri și alte „produse replicate”, precum și „bunuri de larg consum”. Politologul și militarul ucrainean Taras Berezovets nu a putut ignora această știre..importantă.
„Ei bine, asta e ce lipsea, acum vor începe să producă tricouri cu imprimeuri ale lui ”Kashchei Nemuritorul” (O poveste epică filmată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Eroii ruși Nikita Kozhemyaka și Bulat Balagur salvează ”Ruslandul” de hoardele inamice ale lui Kashchei Nemuritorul și o eliberează pe frumoasa Marya Morevna), să facă tatuaje cu Baba Yaga și să imprime ștampile cu Ivan Nebunul”, a scris el pe canalul său Telegram. Berezovets a mai subliniat că Putin cu siguranță nu ar trebui să vorbească despre „eroi tradiționali”, deoarece în Rusia, mai precis în URSS, „principalul personaj feminin de basm Baba Yaga a fost interpretat de actorul Georgy Millyar” Adică de un bărbat. Adică, unde mai sunt sunt valorile tradiționale? 😊
Foto: Baba Yaga
Sursa: Dialog.UA
Jean-Claude Van Damme se află în Ucraina pentru a sprijini lupta ei împotriva Rusiei.
El strigă, în fața camerei, „Slava Ukrain!” [Glorie Ucrainei] de două ori. Evident că JCV știe ca nimeni altcineva ce înseamnă impactul dublu.
Șapte țări au trimis Franței o scrisoare de protest comună în legătură cu declarațiile lui Macron, care susțin că Rusia ar trebui să primească garanții de securitate din partea Occidentului și că expansiunea NATO spre est a provocat Rusia. Scrisoarea a fost semnată de:
Polonia
Lituania
Letonia
Estonia
Cehia
Slovacia
Finlanda
CNN ne dă asigurări că Administrația Biden se află în curs de finalizare cu planurile de a trimite în Ucraina sisteme de apărare Anti-Aeriană Patriot, lucru posibil încă de săptămâna aceasta, potrivit a doi oficiali americani și un înalt oficial al administrației.
Planul Pentagonului trebuie însă aprobat de secretarul Apărării Lloyd Austin înainte de a fi trimis președintelui Joe Biden pentru a fi semnat. Cei trei oficiali au declarat pentru CNN că se așteaptă aceste aprobări.
Odată ce pregătirile sunt finalizate, Patriot va fi expediat rapid în zilele următoare, iar ucrainenii vor fi instruiți să le folosească la o bază a armatei americane din Grafenwoehr, Germania, au spus oficialii.
Foto:Jason Cutshaw/US Army
https://edition.cnn.com/2022/12/13/politics/us-patriot-missile-defense-system-ukraine/index.html
Voi încerca o mică analiză a situației din zonă.
Este foarte clar că, în acest moment, ofensiva rusă de iarnă este într-un foarte mare impas. Armata Federației Ruse se vede blocată în sud estul Ucrainei, pe poziții statice ba chiar în defensivă. Strategia militară spune că, în general, cănd te afli în impas pe un front, încerci să deschizi altul, pentru a schimba dinamica forțelor desfășurate și pentru a distrage cumva atenția inamicului.
Însă, unde și cum ar putea face rușii acest lucru?
Singurul loc pe unde ar putea declanșa o nouă ofensivă, ar fi din Belarus. Dar, este posibil acest lucru?
Haideți să analizăm situația de ansamblu. Ce ar dori Putin din acest aspect? Există mai multe lucruri care trebuie clarificate:
a. Care ar fi scopul acestei ofensive din punct de vedere tactic, adică ce ar putea ataca;
b. Teatrul de operațiuni;
c. Forțele implicate ;
d. Răspunsul ucrainenilor;
e. Factorii politici care ar putea apărea plus reacțiile externe.
Acestea sunt pure speculații bazate pe reacțiile cât de cât reale ale unei armate dar, după cum am văzut, avem de a face cu o armată și cu un Putin imprevizibil, motiv pentru care trebuie să fim rezervați în a da ca exactă un acest gen de analiză.
a. Deci, ce obiective tactice poate urmări o astfel de ofensivă? Este exclusă capturarea (sau încercuirea) Kievului și o ofensivă spre regiunea Cernigov. Evident, rușii nu au suficiente forțe pentru primul obiectiv, iar pentru al doilea nu înseamnă nimic în economia războiului în afară de ocuparea provizorie a acelui teritoriu
Singura logică ar fi blocarea aprovizionării Ucrainei cu echipamente, muniții, lucruri trebuincioase frontului, chiar hrană sau generatoare de curent, prin ocuparea Vestului Ucrainei. După cum știm, aprovizionarea se face preponderant prin Polonia.
Însă, repet, ocuparea Vestului Ucrainei este practic imposibilă, singura problemă ar fi dacă rușii ar avansa și ar ataca autostrăzile și căile ferate cu MRLS sau cu S300 setate ca atac terestru. Ar fi probleme cu distrugeri de infrastructură și întârzieri în aprovizionare.
Dar, pentru a reuși acest lucru, rușii trebuie să aibă un sprijin semnificativ pentru a avansa și a-și menține pozițiile.
S-ar putea folosi de posibilitatea de a captura Lutsk, unde pot lua aerodromul, iar în zona orașului Varash – centrala nucleară Rivne. Două autostrăzi spre Kiev pot fi blocate deodată, Lviv și Ternopil vor fi la o distanță de 100-120 de kilometri. Și s-ar opri acolo, o înaintare fiind inutilă pur și simplu.
Un atac pe scară mica nu-i ajută cu nimic pe ruși, ar bloca o singură rută de acces și ar putea fi anihilați imediat.
b. După ce am trecut în revistă posibilitățile de atac ruse acum să trecem la teatrul de operațiuni și ce implică acest lucru. Nu este un secret pentru nimeni că iarna se apropie lucru care înseamnă precipitații. Grele, de ninsoare, zloată, mocirlă. Operațiunea rusă va trebui să se desfășoare pe drumuri de acces iar în zonă sunt puține drumuri, mai exact trei, care vor deveni în curând impracticabile. Toate cele trei drumuri care duc din Belarus în vestul Ucrainei au un lucru în comun – sunt înguste. Calitatea asfaltului nu contează, nu joacă un rol important în ecuație – camioanele vor trece. Dar lățimea contează. Armata rusă a fost deja blocată la începutul războiului pe autostrada îngustă spre Kiev. Și acum se va confrunta cu probleme similare. Iar în jurul drumurilor sunt păduri și mlaștini. Mlaștini care nu îngheață iarna. Adică, în cazul unei ofensive din Belarus, grosul trupelor și întreaga aprovizionare a armatei ruse vor fi congestionate pe trei drumuri înguste sub focul Forțelor Armate ale Ucrainei, care sunt deja pregătite. În același timp, flancurile rușilor vor fi și ele amenințate, sau zona de invazie va trebui extinsă până la granița cu Polonia, dar pot exista unele nuanțe în ceea ce privește reacția NATO în acest caz. În general, aș numi teatrul de operațiuni de la granița dintre Ucraina și Belarus dificil de abordat acum de către armata rusă.
c. Forțele implicate.
O ofensivă poate avea succes chiar și în condiții dificile dacă forța care atacă este net superioară. Istoria ne spune acest lucru și Al Doilea Război este semnificativ, SUA ataca insulele cucerite de japonezi cu un raport foarte mare, peste 4/1, rușii i-au copleșit la Stalingrad la fel pe aliați..etc. Pentru o ofensivă pe trei direcții, armata rusă are nevoie de cel puțin o divizie mobilă blindată (tancuri sau blindate ușoare) și încă o divizie sau două de infanterie mecanizată care să o urmeze și să o flancheze și să susțină atacul apoi să realizeze o breșă în front pentru a crea o pătrundere în teritoriu. Total – 2 sau 3 divizii + rezervele. Adică aproximativ 40.000 de oameni. Luând în considerare logistica, artileria suplimentară, trupele forțelor speciale, se poate estima ca gruparea de atac să numere peste 50.000 de oameni. Și vorbim doar de forța de atac care va participa la ofensiva propriu-zisă. Teoretic, Putin are 12000-15000 de trupeți care se pregătesc acum în Belarus și alți 150.000 mobilizați. Ori, aceste trupe sunt de slabă calitate, nu pot fi folosiți pentru a crea unități de sine stătătoare ci doar pentru umplutură acolo unde sunt decimate unitățile din linia întâi. Nu mai punem lipsa acută de subofițeri și ofițeri pregătiți. Însă, cea mai gravă problema este lipsa de tehnică, din ultimele rapoarte se pare că rușii au scos la bătaie vechile tancuri T-62 stocul de T-72 fiind epuizat. Chiar dacă se aprovizionează și din Belarus. Dar, rețineți că, atunci când pornești un război , toate echipamentele bune sunt folosite mai întâi. Adică, dacă acum mai există ceva mașini blindate prin stocuri, undeva, atunci sunt literalmente cele mai proaste. Multe ar putea avea nevoie de renovare completă. Aprovizionarea unităților cu tancuri vechi este o idee proastă.
Mulți acordă atenție armatei Belarusului. Poate va deveni coloana vertebrală a ofensivei? De curând, din nou, în Belarus a fost anunțată o verificare a pregătirii pentru luptă, există zvonuri de mobilizare și, în general, se vorbește mult despre posibila folosire a soldaților lui Lukașenko în război.
Dar, armata Belarusului nu este așa de numeroasă și bine echipată, Lukașenko nu își poate permite să trimită o forță semnificativă în Ucraina lăsându-și spatele descoperit având în vedere că intern stă pe un butoi de pulbere iar Ucraina poate avansa oricând spre Minsk doborând regimul, care și-a lăsat spatele descoperit în acest fel.
d. Ucraina va trebui să aloce cel puțin 2 brigăzi mecanizate pentru o apărare mobilă adecvată. Dar dacă nu reușesc, se pot concentra pe apărarea statică. Dacă rușii folosesc o formulă de atac gen 3 la 1, Ucraina are nevoie doar de aproximativ 20.000 de oameni pentru apărare, luând în considerare alți factori. Această cifră nu pare nerealistă, cred că este chiar estimarea realistă pe care o are acum Kievul. Până acum, unitățile ruse au folosit două metode de atac. Prima a fost să urce în camioane și să conducă înainte până încep să bombardeze ucrainenii. A doua- ”la început tragem mult cu artileria, apoi asaltăm pozițiile inamice, din care a mai rămas puțin”. Asta e tot. Există vreo șansă de a câștiga? Cred că minimă spre zero. Cred că maximum pe care l-ar putea obține ar fi o breșă sau două.
Dar, pe de altă parte, vor fi ucrainenii. Cu experiență, bine înarmați și care știu cum să distrugă ”marea” tehnologie rusă. Ucrainenii care au HIMARS, M777, Cesar și Javelins. Ucrainenii care nu se tem de inamic. Vor fi liberi să aleagă ce tactici defensive doresc.
Forțele armate ale Ucrainei pot sta grupate la graniță sau se pot retrage în mod flexibil – trebuie doar să evacueze civilii, dar nu sunt prea mulți acolo. Cel mai probabil, ucrainenii vor folosi un hibrid de apărare statică și mobilă, agățându-se de zone cheie de apărare, lucru extrem de epuizant pentru armata lui Putin.
e. Ca și concluzie, nu văd cum ar putea câștiga armata rusă. Dimpotrivă, atacându-I iarăși pe ucraineni din Belarus nu se va implica decât într-o bătălie care este evident pierdută. Va pierde și mai mulți soldați și echipamente. În plus, va cheltui o grămadă de resurse necesare pe alte fronturi. Dar, posibil ca Comandamentul General rus să înțeleagă acest lucru, desi încă sunt o grămadă de generali ruși proști acolo, totuși restul s-au adaptat și au devenit ceva mai precauți pentru a deschide un nou front. Mai ales din Belarus care, după cum am spus, se află pe un butoi de pulbere. Deși se repetă des că se mobilizează, Putin știe că oricând pot izbucni revolte grave care să ducă la căderea lui Lukașenko, lucru ce ar duce la pierderea Belarus. Lukașenko are și acum gustul dimineții cănd era cu un picior, pe aeroportul din Minsk în avionul spre Rostov, ca Ianukovici.
În încheiere, nu are rost să așteptăm ceva nou în acestă zonă despre care vor continua discuțiile, vor apărea știri despre următoarele exerciții ale armatei belaruse și un posibil atac, iar Lukașenka și Putin vor încerca să stârnească toate aceste temeri pentru a destabiliza armata ucraineană și pentru a întreține o stare de incertitudine permanent.
Vorbind la ”Sky News” duminică, 11 decembrie, Cleverly a spus că Marea Britanie dorește ca negocierile să aibă loc „mai bine mai devreme decât mai târziu”, dar a avertizat că negocierile nu pot fi un pretext și nu pot fi un paravan în beneficiul invaziei în curs a Rusiei în Ucraina.
„Orice negocieri trebuie să fie reale; trebuie să fie semnificative”, a spus el. „Nu pot fi ca o „ramură de smochin” care acoperă manevrele de reînarmare ale Rusiei și pentru recrutarea în continuare a soldaților”.
Deși este dificil de furnizat o cifră exactă, Statul Major al Forțelor Armate al Ucrainei a declarat într-o postare pe Facebook vineri, 9 decembrie, că pierderile de personal rusesc au depășit 90.000 iar recrutările continuă să provoace tulburări publice în toată Rusia.
La începutul acestei luni, Kremlinul a susținut că este deschis negocierilor, după ce președintele Joe Biden a arătat că va fi gata să se întâlnească cu președintele Putin – dar a subliniat că nu va renunța la cele patru regiuni din Ucraina anexate ilegal.
Prin prisma acestor date, James Cleverly a declarat pentru Sky News: „Nu văd nimic concret făcut de partea rusă care să-mi dea încredere că Vladimir Putin acceptă aceste discuții cu bună-credință. Retorica Kremlinului este încă foarte belicoasă și axată pe confruntare”.
Președintele Volodymyr Zelensky a respins deja posibilitatea încheierii unui „armistițiu scurt” propus de Rusia, invocând motivații similare cu cele exprimate de Cleverly.
Într-un videoclip preînregistrat, redat la Forumul Internațional de Securitate de la Halifax în noiembrie, președintele ucrainean a spus: „Rusia caută acum un scurt armistițiu, un răgaz pentru a-și recăpăta forțele. „Cineva poate crede că duce la sfârşitul războiului”, a adăugat el. „Însă, în realitate, un astfel de răgaz nu va face decât să înrăutăţească situaţia. Compromisurile imorale nu vor duce decât la un alt sânge vărsat”.
Între timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat agențiilor de presă ruse duminică, 11 decembrie, că Rusia a invadat Ucraina din cauza îngrijorărilor legate de faptul că Ucraina ar fi „ignorat” acordurile de la Minsk. Acordurile de la Minsk, convenite între Kiev și forțele separatiste susținute de Rusia în 2015, aveau ca scop inițierea unui protocol de încetare a focului și a unei „reforme constituționale”. Cu toate acestea, Putin a folosit frecvent diverse scuze pentru invazia în curs, inclusiv acuzând în mod fals „regimul de la Kiev” că este neo-nazist, în ciuda faptului că nu există dovezi iar, culmea ironiei, președintele Zelensky este evreu.
Răspunzând unui jurnalist care a întrebat dacă Rusia crede că a fost „înșelată” cu privire la acordurile de la Minsk, Peskov a spus: „De-a lungul timpului, desigur, acest lucru a devenit evident”. „Și, din nou, președintele Putin și ceilalți reprezentanți ai noștri au continuat să susțină acest lucru”, a adăugat el. „Dar toate aceste evidențe au fost ignorate de ceilalți participanți la procesul de negociere. Acesta este motivul pentru care a fost inițiată operațiunea militară specială în Ucraina”.
Cererile pentru ca negocierile dintre cele două națiuni să înceapă, vin pe fondul intensificării „retoricii nucleare” din partea Kremlinului. Aducând în discuție ideea de ”preemptive strike” a SUA, Putin a avertizat săptămâna trecută că riscul ca Rusia să folosească arme nucleare împotriva Ucrainei este în creștere, spunând că Rusia ar putea lua în considerare o decizie oficială cu privire la posibilitatea unui „atac nuclear preventiv”. „Ne gândim la asta”, a spus el reporterilor la summitul din Kârgâzstan. „Dacă vorbim despre o lovitură de anihilare, poate că ar trebui să ne gândim să folosim abordările partenerilor noștri americani”. Putin a susținut că Rusia a comandat deja arme hipersonice și că Moscova are acum rachete de croazieră care depășesc capacitățile SUA. „Dacă adversarul potențial crede că poate folosi teoria unei lovituri preventive, iar noi nu, ne face să ne gândim la amenințările pe care le reprezintă astfel de idei în postura defensivă a altor țări”, a spus el.
Autoritățile din Kosovo le-au dat un ultimatum sârbilor, Serbia a ridicat gradul de alertă al armatei care este acum la nivel maxim de pregătire pentru luptă!
Situația din nordul Kosovo, locuită în principal de etnici sârbi, continuă să fie incendiară. Noi tulburări în regiune au început pe 10 decembrie după ce polițistul sârb Dejan Pantic a fost reținut la punctul de control Yarina. Ca răspuns, sârbii au blocat pasajul de-a lungul autostrăzii. Prim-ministrul Republicii Kosovo, parțial recunoscută, Albin Kurti, a transmis sârbilor un ultimatum: a cerut ca baricadele să fie îndepărtate până la sfârșitul zilei de astăzi, altfel acest lucru va fi făcut de poliția kosovară . Declarația lui a fost citată de agenția turcă de știri Anadolu.
În plus, el a făcut apel la Misiunea Internațională care operează în regiune sub auspiciile NATO, îndemnând-o să intervină pentru a aplana situația și să garanteze libertatea de mișcare în zonă. Între timp, autoritățile sârbe au pus forțele armate sârbe în alertă totală pe fondul escaladării situației din Kosovo.
Toate companiile atât cu capital românesc, cât și cele cu capital străin, membre ale Asociației Romanian Business Chamber (RBC) au început din data de 09.12.2022 demersurile pentru anularea parteneriatelor cu instituțiile bancare austriece și olandeze. Acest lucru include atât închiderea efectivă a conturilor bancare ale fiecărei companii, cât și rezilierea convențiilor privind plata salariilor angajaților în conturi la aceste bănci străine.
Companiile membre ale Asociației Romanian Business Chamber însumează o cifră de afaceri de peste 1 miliard euro și peste 20.000 angajați.
Start24 